Updates, Live

Monday, March 20, 2017

Mario Vargas Llosa, Las distracciones del señor Smith

a sketch of Adam Smith facing to the right
(source: wikimedia)
no copyright infringement intended

The portrait above (by an unknown artist) is known as the Muir portrait after the family who once owned it. Probably it was painted posthumously, based on a medallion by James Tassie. It is now at the Scottish National Gallery, where given there by J H Romanes, in 1945 (source: wiki).

Says Mario Vargas Llosa, "the Sottish economist has explained better than anyone else why some countries go forward while others are losing the pace" (El economista escocés ha explicado mejor que nadie por qué ciertos países progresan y otros retroceden y cuál es la auténtica frontera entre la civilización y la barbarie). An elegant essay published in El País





(Mario Vargas Llosa)

Labels:

Thursday, March 16, 2017

¿Porqué comencé a estudiar español?

(fuente: http://www.avueltasconele.com/2008/08/)
no copyright infringement intended


Pueden creerlo o no, bien, todo comenzó de una apuesta (o de una broma, es el mismo).

Era durante el campeonato mundial de fútbol de Brasil, en 2014. En una partida, el árbitro canceló un gol por razones de fuera de juego.

Ahora, todo el mundo sabe que un fuera del juego siempre es discutible. No es de extraño que un periódico del país que había perdido el juego definió el árbitro como un hijo de una gran puta.

El dia siguiente uno de mis amigos (en el lado del equipo derrotado) declaró en su página de Facebook  que esta expresión era demasiado vulgar. Porque siempre me gustaba burlarse de mi amigo, respondí inmediatamente que, todo el contrario, deseé comenzar a aprender una lengua tan varonil. ¿Podemos hacer una apuesta? me demandó el amigo.

Y he hecho la apuesta :)



(Refranero español)

Labels:

Wednesday, March 15, 2017

How a Dictionary Writer Defines English

(source: wiki)
no copyright infringement intended






(video by Vox)




(A Life in Books)

Thursday, March 09, 2017

Juan Rulfo

Juan Rulfo
autorretrato tomado en el Nevado de Toluca hacia 1940
(fuente: UNER Noticias)
no copyright infringement intended

La imagen de arriba: Juan Rulfo en el Nevado de Toluca, contemplando el páramo de las cumbres, allá donde el aire se adelgaza y no queda nada, solo las rocas desnudas, más allá de los bosques y de la vegetación, más allá de las ilusiones y decepciones, más allá de la tristeza y alegría, más allá de las palabras - por las palabras siempre sobran - sólo él y el absoluto - el páramo de las cumbres - el páramo del alma.

escritor, guionista y fotógrafo mexicano; su reputación se asienta en dos libros - El Llano en llamas, compuesto de diecisiete relatos y publicado en 1953, y la novela Pedro Páramo, publicada en 1955 (wikipedia); su obra, tan breve como intensa, ocupa por su calidad un puesto señero dentro del llamado Boom de la literatura hispanoamericana de los años 60 (Biografías y Vidas); un escritor extremadamente exigente con su obra - reescribía, cortaba, rehacía (Ramón Reverté, citado en El País); para él siempre sobraban las palabras (Eduardo Becerra, citado en El País); pocas palabras - las justas - las suficientes - una literatura adelgazada y esencial (Jorge Morla en El País); el mexicano que capturó el páramo del alma (Jorge Morla en El País).


(Una Vida Entre Libros)

Labels:

Tuesday, March 07, 2017

George Coșbuc, Nuntă în codru

(source: Okazii.ro)
no copyright infringement intended



Ce mai chiu și chef prin ramuri
Se-ncinsese-atunci !
Numai frați, și veri, și neamuri
De-ar fi fost umpleau o țară!
Dar așa, că s-adunară
Și străini din lunci !

De mă-ntrebi, eu nu știu bine,
Alții poate știu —
Ce să-ntrebi calici ca mine !
Știu că lumea dintr-o dată,
S-a trezit că-i adunată
Și c-o duce-n chiu.

Că-ntr-o zi, purtând în mână
Un colac ș-un băț,
Prepelița cea bătrână
S-a pornit și-n deal și-n vale,
Și chema-ntâlnind pe cale
Lumea la ospăț.

— "Ce-i tu, soro?" — "Ce să fie?
Nuntă mare-n crâng !
N-ai văzut tu veselie
De când ești și porți un nume.
Și-am plecat trimeasă-n lume,
Oaspeții să-i strâng."

— "Dar pe mire cum îl cheamă,
Cine-i el și-al cui?"
— "N-auziși de sturz, bag samă !
Până și-mpăratul știe."
— "Și-i bogat?" — "Ce-i pe câmpie,
Tot ce vezi, i-al lui !

Iar mireasa ! Din cosiță
Numai flori îi cad.
Mierla e. Și e pestriță,
Și gătită ca o cruce:
Cizme galbene și-aduce
Tot din Țărigrad."

— "Ei, atunci să știi, vecino,
C-am să viu și eu."
— "Păi, de bună seamă, vino !"
Tot așa, cu voie bună,
Prepelița-n sârg adună
Pe nuntași mereu.

Și s-a strâns din zare naltă
Neamu-ntraripat,
Și din crâng, și de la baltă,
Și din șesuri, de prin grâne;
Ba și vrăbii mai bătrâne,
Musafiri din sat.

Până-n noapte tot veniră
Și prin crengi au mas.
Iar în zori se răscoliră,
Și-n gorun aveau altarul —
Ia-nchinați-mi cu paharul,
Să-mi mai vie glas.

Mă-ntrebați de nun? Ei, nunul,
Soare-ntr-adevăr:
Dumnealui, mă rog, păunul !
Nună mare-a fost găița,
Stete-acasă păunița,
Că-i murise-un văr.

— "Pop-aveau?" Tu, maică sfântă !
Stai să mai vorbești?
Știi pe ciocârlan cum cântă?
Dumnezeu să-i ție firea !
A-nvățat trei veri Psaltirea
La vlădici sârbești.

Drusce-aveau o coțofană
Și-un cârstei bălțat.
Pitpalacul, nene,-n strană !
Iar cădelnița de aur
O ținea jupânul graur
Dascălu-nvățat.

Dar să vezi ! La socru mare
Zgomote din zori:
Pițigoiu-ntr-una sare,
Steag pe casă șoimul suie.
Gheunoaia bate cuie
Ca s-anine flori.

Iar prin cuhnii sfat și vorbă,
Asta s-o vedeți !
Prepelița face ciorbă,
Presurile fac friptură,
Vin sticleții și le-o fură,
Dracii de sticleți!

Șoimii repezi scot în gheare
Carnea din căldări,
Corbul cel cu ciocul tare
Dumicată-n blide-o lasă,
Cintițoii duc la masă
Rândul de mâncări.

Și, cu șorț de jupâneasă,
Rândunele vin
Și deretică prin casă,
Iar pe mese-aștern prosoape
Și dau lavițele-aproape,
Cane-aduc cu vin.

Dar te miri tu, prin pahare
Cine le turna?
Cucul sur, că-i meșter mare
La urat și-nchinăciune,
E proroc și-ți știe spune
Tot ce-o fi și-o da.

Cântă-n cobză-acum buhaiul
Cel cu gâtul strâmb,
Mierla șuieră cu naiul,
Cu cimpoiul cântă cioara,
Pitulicea cu vioara,
Bufnița c-un drâmb.

Codobaturi iuți ca focul,
Tot bătând din cozi,
Măturară-n clipă locul
Și făcur-o bătătură,
Și ce horă mai făcură
Ca la voievozi !

Jucau sârba porumbeii,
Că e jocul lor,
Și-au luat la joc cârsteii
Pe-o rățușcă vai de mine ! —
Graurul juca pe vine,
Barza-ntr-un picior.

Numai cioara cu cimpoiul,
Tot izbind cu el,
Se bătea cu pițigoiul,
Iar sitarul dup-o ușă
Se certa c-o găinușă
Pentr-un gândăcel.

Vin de-ar fi, că cearta vine,
Astfel cum s-o zici?
Să te superi tu, creștine,
Pentru dinții scoși din gură?
Pentr-un ghiont și-o-mbrâncitură
Cheful să ți-l strici?

Și țipau de-a valma-n ramuri,
Miile de guri !
N-alegeai, străini și neamuri,
Și pe plac cânta tot insul —
Clocotea de chiu cuprinsul
Veselei păduri.

— "Tu erai?" Mă-ntrebi ca prostul !
Vorba din bătrâni:
Eu la chef ca-n marte postul.
Vinu-l beam din coji de-alună
Și-azvârleam, de voie-bună,
Cu căciula-n câni.

Ba, și-n ciur le-adusei apa,
Ca să fiu în rost,
Lemne le-am tăiat cu sapa —
Și, sărind pe-o buturugă,
Am venit la voi în fugă,
Să vă spun ce-a fost !

Publicată inițial în Tribuna poporului, Arad, 1900, nr. 53 (18/31 mart.)
(wikisource)




(George Coșbuc)

Labels:

Monday, March 06, 2017

Heinrich Heine, Es erklingen alle Bäume (Arborii-nfloriți răsună)

(source: Herzbaum)
no copyright infringement intended

An old friend of mine (a classmate from the high school years) sent me yesterday an eMail with a splendid little poem, leaving to me the pleasure to guess the author. The way the poem was organizing its words and images, its joyous communion with the world of little birds from the grove, all that sent me immediately to St O Iosif - or a Romanian rendering, by St O Iosif, from Heine.


Arborii-nfloriți răsună,
Cântă cuiburile-n slavă...
Cine-i oare capelmaistrul
În orchestra din dumbravă?

Pițigoiul care-ntr-una
Dă din cap cu-atâta fală?
Ori pedantul cuc ce-și strigă
Numele fără greșeală?

Este oare cocostârcul,
Care, tacticos la pasuri,
Calcă-nfipt pe lungi picioare,
În acest concert de glasuri?

Nu ! În inimă-mi trăiește
Cela ce conduce corul...
Tainic simt cum bate tactul,
Și socot că e amorul.


Yes, it was a Romanian rendering from Heine, made, surely, by St O Iosif. I have to make here a confidence. When it comes to Romanian poets, I'm very old school, and the verses of Iosif (that could seem naive today) are always a source of enchantment for me.

Of course I wanted to find also the original verses. Not easy at all! I found the poem in many places throughout the Internet, all of them mentioning that it was a translation from Heine, however not giving the original title. With my German knowledge so far from perfect, I tried the Google Translate: Arborii-nfloriți răsună gave me Die blühende Bäume erklangen.


(source: Lanternhowwowpress)
no copyright infringement intended


I started to look for these words browsing on the Internet throughout Heine's verses, without any success, and I was about to give up when I realized that the original could have some other wording arrangement. So I tried Heine erklangen, and I found pretty soon Es erklingen alle Bäume! Heine, with his always elegant and playful mix of Romantic enchantment and ironic lucidity, building a whole little universe of little and bigger birds, to send us a subtle blink in the last verse.

Es erklingen alle Bäume,
Und es singen alle Nester –
Wer ist der Kapellenmeister
In dem grünen Waldorchester?
Ist es dort der graue Kiebitz,
Der beständig nickt so wichtig?
Oder der Pedant, der dorten
Immer kuckuckt, zeitmaßrichtig?
Ist es jener Storch, der ernsthaft,
Und als ob er dirigieret,
Mit dem langen Streckbein klappert,
Während alles musizieret?
Nein, in meinem eignen Herzen
Sitzt des Walds Kapellenmeister,
Und ich fühl, wie er den Takt schlägt,
Und ich glaube, Amor heißt er.







I found then the poem also in English and French. Enjoy!

All the trees with joy are shouting,
All the birds are singing o'er us ---
Tell me, who can be the leader
In this green and forest chorus?

Can it be the grey old plover,
Wise nods evermore renewing?
Or yon pedant, who is ever
In such measured time coo-coo-ing?

Can it be yon stork, the grave one,
His director's airs betraying,
And his long leg rattling lodly,
Whilst the music's round him playing?

No, the forest concert's leader
In my own heart hath his staion,
All the while he's beating time there, ....
Amor is his appellation.



(source: Salamandre)
no copyright infringement intended


Tous les arbres résonnent,
On chante dans tous les nids --
Quel est le chef
De ce vert orchestre de la forêt ?

Est-ce là-bas le vanneau gris
Vaniteux qui hoche la tête constamment ?
Ou le pédant qui au-loin
Lance son coucou en mesure ?

Est-ce cette cigogne sérieuse,
Qui, comme si elle dirigeait
De sa longue patte tendue, claquète
Pendant que tous font de la musique ?

Non, c'est dans mon propre cœur
Que se tient le chef d'orchestre de la forêt,
Et je sens comme il bat la mesure,
Et je crois qu'il s'appelle Amour.




(Heinrich Heine)

(St O Iosif)

Labels: ,

Friday, March 03, 2017

Bancurile Papei

Luther-Franziskus Papst
(source: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/4237/16172948/2/luther-fraziskus-papst-676x381.jpg)
no copyright infringement intended

Imaginea (lansată toamna trecută pe site-ul Radio Vatican secţia germană), cu Papa... lutherizat, a fost tratată de “victimă” cu amuzament.

Un articol de Lelia Munteanu din ziarul Gândul: trei anecdote spuse de Papă cu prilejul unor covorbiri avute în 2009.






(Psalter)

Sobre el español y sus palabras

(fuente: akifrases)
no copyright infringement intended



Para un idioma hablado en tantos países no es de extrañar que algunas palabras españolas puedan tener un significado ligeramente diferente aquí y allá. Y, por supuesto, también hay palabras en español que no tienen ningún significado en absoluto ninguna parte, a excepción de una u otra pequeña región en uno u otro de los países hispánicos.

Tomemos el verbo chapurrear. Según el Spanish Free Dictionary viene de Caribe y significa mezclar, hacer un cóctel. Según el Diccionario de la Real Academia Española, proviene de Nicaragua y tiene el significado de obtener algo con facilidad, sacar provecho.

O yuyo. El Spanish Free Dictionary lo sitúa en toda América Latina y da el significado general de hierbajo, hierbas de poco valor: también hierbas comestibles (en Argentina y Perú), hierbas que sirven de condimentos (en Colombia y Ecuador). Bueno, el Diccionario de la Real Academia Española da mala hierba (en Argentina, Bolivia, Chile, Uruguay, Paraguay), con todas las malas connotaciones asociadas cuando estos sudamericanos hablan de malas hierbas (salirle mal las cosas, de mal humor, etcétera ...). También, hierba medicinal (en Argentina, Uruguay). Además de algunos otros significados, muy cerca de estos.

En cuanto al bacallao, el Spanish Free Dictionary nos da la traducción al inglés (codfish), mientras que el Diccionario de la Real Academia Española envía al bacalao (del vasco bakailao, viniendo a su vez del holandés viejo, bakeljauw) y añade una expresión uruguaya ¡Te conozco, bacalao!, (lo que significa ¡Conozco tus intenciones!).

Digamos, los regionalismos dados por la diversidad espacial. Añádase a esto la diversidad temporal, ya que el español tiene una historia de muchos, muchos siglos: los arcaísmos como carriño, bes, etcétera ... Encontré todas estas palabras (y otras también) en un artículo publicado en El País (El imposible examen de ortografía para entrar en la Policía).

Y volviendo a Cervantes, un caballero se avergüenza de que sus palabras sean mejores que sus hechos.






[For a language spoken in so many countries it is no wonder that some Spanish words can have slightly different meaning here and there. And of course there are also Spanish words that have no meaning at all anywhere, except for one or other tiny region in one or another of the Hispanic countries. Let's take the verb "chapurrear". According the The Free Dictionay it comes from the Caribbean region and it means "to mix, make a cocktail". According to the Dictionary of the Real Academia Española, it comes from Nicaragua and has the meaning "to obtain something easily", "to benefit". Or "yuyo". The Free Dictionary places it in all Latin America, and gives the general meaning of "weed, herbs of little value": also "edible herbs" (in Argentine and Peru), "herbs serving as condiments" (in Colombia and Ecuador). Well, the Dictionary of the Real Academia Española gives  "bad weed" (in Argentine, Bolivia, Chile, Uruguay, Paraguay), with all bad connotations associated when these South Americans speak about "bad weed" (to get things wrong, to be in a bad mood, etc). Plus, "medicinal herb" (in Argentine, Uruguay). Plus a few other meanings, very close to these ones. As for "bacallao", the Free Dictionary gives us the English translation (codfish), while the Dictionary of the Real Academia Española sends to "bacalao" (from the Basque "bakailao", coming in turn from the old Dutch, bakeljauw) and adds an Uruguayan expression "I know you, bacalao!", (in the sense "I know your intentions!"). Let's say, regionalisms given by the spatial diversity. Add to this the temporal diversity, as Spanish has a history of many, many centuries: archaisms as "carriño', “bes”, and so on and so forth. I found all these words (and others, too) in an article published in El País ("The impossible spelling test to enter the police"). And coming back to Cervantes, "a gentleman is ashamed that his words are better than his deeds"]




(Cervantes)

(Refranero español)

Labels: ,

Thursday, March 02, 2017

Păstorel dixit

Joker Variant
(illustrated by Darwyn Cooke)
source: El Clown
no copyright infringement intended

În lumea asta prost făcută
Rahaţii scriu în loc sa pută
Iar scriitori adevăraţi
Sunt daţi afară de rahaţi

O fi zis-o Păstorel? O fi zis-o Arghezi? Filosofii se mai sfădesc unii cu alţii, dac'a fost unul sau altul. Să-i lăsăm să se certe, că asa sunt făcuţi filosofii, să stea la gâlceavă.




(A Life in Books)

¿Necesitamos un lenguaje universal?

(fuente: World Digital Library)
no copyright infringement intended


Creo que el lenguaje universal ideal debe ser uno que permita la traducción "uno-a-uno" desde y hacia cualquier otro idioma. Podría parecer extraño, pero he leído en algún lugar que tal idioma existe y se habla en las orillas del lago Titicaca! Es aimara. Podría ser cierto, pero el hecho es que el aymara es conocido por muy pocas personas, y ese sería el segundo criterio en la elección de un idioma como universal, para ser conocido por una buena cantidad de personas en la Tierra (como por ejemplo el inglés). Y esto conduciría a la existencia de un gran número de herramientas de aprendizaje - que no es el caso del aimara, por supuesto. Quería saber más sobre ello, pero la información era en su mayoría en español, que yo tampoco sabía. Bueno, mientras tanto aprendí algo de español (con DuoLingo), para poder empezar aimara :)

[I think the ideal universal language should be one that allows "one-to-one" translation to and from any other language. It could sound strange, but I read somewhere that such a language exists and it is spoken on the borders of Lake Titicaca! It's Aymara. It could be true, but fact is that Aymara is known by extremely few people, and that would be the second criterion in choosing a language as universal, to be known by a fair amount of people on Earth (like for instance English). And this would lead to the existence of a big number of learning tools - which is not the case for Aymara, of course. I wanted to know more about it, but the information was mostly in Spanish, that I did not know, either. Well, meanwhile I learned some Spanish (with DuoLingo), so I could start Aymara :)]



(La Española - or Hispaniola)

Labels: