Gândindu-l pe Shakespeare: Eminesciene

Shakespeare, adesea te gândesc cu jale,
Prieten bun al sufletului meu,
Ecoul viu al versurilor tale
Îmi sare-n gând, şi le repet mereu.

De-aş fi trăit când tu trăiai pe lume,
Te-aş fi iubit atât cât te iubesc?
Caci tot ce simt - tot ție-ți multumesc,
Tu mi-ai deschis a ochilor lumină,
M-ai invățat ca lumea s-o citesc.

(Eminescu)

(Shakespeare)