George Coșbuc: Decebal către popor
era priceput în ale războiului și iscusit la faptă; știind când să năvălească și când să se retragă la timp, meșter în a întinde curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut
Viata asta-i bun pierdut
Cand n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug în gatul tau:
E rau destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rau?
Din zei de-am fi scoboratori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos îngarbovit;
Dar nu-i totuna leu sa mori
Ori caine-nlantuit.
Cei ce se lupta murmurand,
De s-ar lupta si-n primul rand,
Ei tot atat de buni ne par
Ca orisicare las fugar!
Murmurul, azi si orisicand,
E planset în zadar!
Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rada! Bunii rad si cad!
Sa radem, dar, viteaz rasad,
Sa fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!
De-ar curge sangele parau,
Nebiruit e bratul tau
Cand mortii-n fata nu tresari!
Si însuti tie-un zeu îti pari
Cand razi de ce se tem mai rau
Dusmanii tai cei tari.
Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfant,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamant
Caci ei au cerul lor!
Si-acum, barbati, un fier si-un scut!
E rau destul ca ne-am nascut:
Dar cui i-e frica de razboi
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vanzator vandut
Sa iasa dintre noi!
Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurand le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ganditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Cand n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug în gatul tau:
E rau destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rau?
Din zei de-am fi scoboratori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos îngarbovit;
Dar nu-i totuna leu sa mori
Ori caine-nlantuit.
Cei ce se lupta murmurand,
De s-ar lupta si-n primul rand,
Ei tot atat de buni ne par
Ca orisicare las fugar!
Murmurul, azi si orisicand,
E planset în zadar!
Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rada! Bunii rad si cad!
Sa radem, dar, viteaz rasad,
Sa fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!
De-ar curge sangele parau,
Nebiruit e bratul tau
Cand mortii-n fata nu tresari!
Si însuti tie-un zeu îti pari
Cand razi de ce se tem mai rau
Dusmanii tai cei tari.
Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfant,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamant
Caci ei au cerul lor!
Si-acum, barbati, un fier si-un scut!
E rau destul ca ne-am nascut:
Dar cui i-e frica de razboi
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vanzator vandut
Sa iasa dintre noi!
Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurand le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ganditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Dusmanii langa noi!
This life is never any good
Unless thou live it as thou would!
So now, as tyrants scheme and stroke
To vilely bend us in their yoke,
When life already is a curse,
Would ye that it be worse?
Were we from godly seed to grow
We would be deathbound even so!
It makes no diff'rence if one dies
An early death or late demise,
Yet lions die in glory's reign
And dogs in wretched chain!
Thou vainly fight in forward rows
If whining thou confront thy foes!
A whiner is no better than
A dastardly disgraceful man,
So if thou mutter and complain,
Thy tears are spilled in vain!
Keep quiet? 'Tis what cravens do!
The dead, we know, are quiet too!
But if alive and straight thou art,
Let laughter overfill thy heart,
For he who dies and laughs doth well,
So laugh thy way to hell!
Should brooks themselves be bloodied red,
As long as death thou do not dread
Thy spirit never shall be trod!
To thee thyself shall seem a god,
As laughter in thy visage glows
And awes thy mighty foes.
So, they are Romans?! Lovely name!
If God himself, Zalmoxis came
With all his gods to ask for land,
We would accept no such demand!
Nor is there reason they should try:
Do they not have their sky?
And now, my men, an arm and shield!
Today is fate to us revealed,
So he whose guts appear to lack
Is free to turn and wander back,
And he who thinks he might betray
Away from us, away!
Indeed have I nought left to say:
Ye all have sworn on shields today!
Ye all have prowess through and through
And gods in heaven to turn to!
But while the gods are far from here,
The enemy is near!
Unless thou live it as thou would!
So now, as tyrants scheme and stroke
To vilely bend us in their yoke,
When life already is a curse,
Would ye that it be worse?
Were we from godly seed to grow
We would be deathbound even so!
It makes no diff'rence if one dies
An early death or late demise,
Yet lions die in glory's reign
And dogs in wretched chain!
Thou vainly fight in forward rows
If whining thou confront thy foes!
A whiner is no better than
A dastardly disgraceful man,
So if thou mutter and complain,
Thy tears are spilled in vain!
Keep quiet? 'Tis what cravens do!
The dead, we know, are quiet too!
But if alive and straight thou art,
Let laughter overfill thy heart,
For he who dies and laughs doth well,
So laugh thy way to hell!
Should brooks themselves be bloodied red,
As long as death thou do not dread
Thy spirit never shall be trod!
To thee thyself shall seem a god,
As laughter in thy visage glows
And awes thy mighty foes.
So, they are Romans?! Lovely name!
If God himself, Zalmoxis came
With all his gods to ask for land,
We would accept no such demand!
Nor is there reason they should try:
Do they not have their sky?
And now, my men, an arm and shield!
Today is fate to us revealed,
So he whose guts appear to lack
Is free to turn and wander back,
And he who thinks he might betray
Away from us, away!
Indeed have I nought left to say:
Ye all have sworn on shields today!
Ye all have prowess through and through
And gods in heaven to turn to!
But while the gods are far from here,
The enemy is near!
English rendering by Paul Abucean
(George Coșbuc)
Labels: Cosbuc
posted by Pierre Radulescu at
2:13 PM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home