Updates, Live

Thursday, December 20, 2012

Constantin Erbiceanu

sursa: arhiva familiei Erbiceanu
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ulfila.JPG)
no copyright infringement intended

(click here for the English version)

Mi-as dori mult sa ajung sa citesc cartea aceasta, numai ca e foarte greu de gasit: o carte publicata la Bucuresti in 1898, si purtand un titlu deosebit de lung, Ulfila, Viata si Doctrina lui, sau Starea Crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in Seculul al IV. Pare la prima vedere ca autorul a vrut sa se ocupe deodata de doua subiecte foarte diferite. Ulfila a fost episcopul gotilor si a tradus Biblia in limba lor (manuscrisul este pastrat in Suedia, la Universitatea Uppsala). Cat despre Dacia romanizata a veacului al patrulea, populatiile native erau orice, numai goti nu.

De fapt intre cele doua subiecte era o legatura, iar autorul a considerat important sa o evidentieze printr-o adnotare pe coperta cartii, pe exemplarul care a ramas in arhiva familiei: Carte foarte importanta pentru existenta Crestinismului la Romani, C. Erbiceanu. O puteti vedea in imaginea de mai sus, o fraza scrisa de mana.

Cateva cuvinte despre autor. Constantin Erbiceanu, care a trait intre 1838 si 1913, a fost istoric, teolog si elenist. A fost membru al Junimii, de asemeni a fost membru in doua asociatii de carturari din Constantinopole, Hellenikos Philologikos Syllogos si Hetairia Mesaionikon Spoudon. Si a fost membru al Academiei Romane. Tiitlul uneia din cartile sale explica foarte bine aria sa principala de preocupari: Cronicarii greci care au scris despre romani în epoca fanariota. Si-a dedicat cea mai mare parte a vietii studiului manuscriselor grecesti din epoca fanariota, cautand in ele orice informatie relevanta pentru istoria Romaniei. A fost un deschizator de drumuri (wiki) in abordarea sistematica a epocii fanariote din Tarile Romanesti, de asemeni in istoria bisericii noastre.


Constantin Erbiceannu (1838-1913)
(http://www.fundatia-erbiceanu.ro/index.php?pag=2&id=-600)
no copyright infringement intended


O comparatie imi vine in minte, cu unul din colegii sai dela  Academia Romana, filologul Ioan Bogdan. Ce a facut Erbiceanu in elenistica, Bogdan a facut in slavistica - cautare de manuscrise slavone ca sa gaseasca in ele informatii relevante pentru istoria limbii romane. Amandoi au inteles importanta uriasa a situarii studiilor de istorie romaneasca (limba si cultura, biserica si societate) intr-un context regional: un spatiu national nu este inchis, ci evolueaza in conjunctie cu vecinii, exista influente continue, iar tot ce se intampla in istoria unuia are ecou in intreaga regiune.

Asa incat daca ne intoarcem acum la cartea lui Erbiceanu despre Ulfila si crestinismul in Dacia celui de-al patrulea veac, legatura devine evidenta, cred. Episcopul Ulfila a trait multi ani la Nicopolis ad Istrum, in sudul Dunarii, iar gotii au fost stapanii regiunii pentru o bucata de vreme. La Nicopolis ad Istrum a lucrat Ulfila la traducerea Bibliei. Dacia fusese modelata de epoca stapanirii romane, de la Traian pana la Marc Aureliu. Era, asa cum Erbiceanu a numit-o, Dacia Traiana si Aureliana. Era veacul al patrulea, Ulfila talmacea Biblia in graiul gotilor la sud de Dunare, populatia romanizata de pe ambele maluri ale fluviului era intr-un anumit stadiu al lungului proces de adoptare a crestinismului, totul se intampla in acelasi context regional. Studiul unuia din subiecte aducea lumini noi asupra celuilalt.

Si mai e ceva important: dupa Tristiile si Epistolele create de Ovidiu in timpul exilului la Tomis, nu a existat o alta opera literara produsa in aceasta regiune pana la traducerea Bibliei facuta de Ulfila.

Mai mult nu am ce sa spun despre cartea lui Constantin Erbiceanu. Ar putea fi depasita? Sigur ca stiinta istoriei evolueaza si unele idei de odinioara nu mai rezista timpului, asta se intampla in orice stiinta. Cred totusi ca lucrarea aceasta isi pastreaza importanta de deschidere de drumuri. Trebuie sa o gasesc, apoi voi reveni.


(despre viata lui Consatntin Erbiceanu, vezi si Istoria Familiei Erbiceanu, pagina din Crestin Ortodox consacrata lui Erbiceanu, articolul din Dictionarul Teologilor Romani, Vieţa şi activitatea literară a protosinghelului Naum Rîmniceanu: Discurs de receptiune la Academia Romana, rostit la 17 (30) martie 1900)


In fotografia facuta in 1912 la Academie, Constantin Erbiceanu este al treilea in randul din stanga al mesei din dreapta (in spatele lui Nicolae Quintescu si in fata lui Andrei Barseanu).



(1912: Sedinta la Academia Romana)

Labels: , ,

0 Comments:

Post a Comment

<< Home